Manastirea Putna |
Chilia lui Daniil Sihastrul
|
Schitul |
Alte manastiri |
PUTNA
Adevarat loc de pelerinaj,
Putna se constituie intr-un centru spiritual si cultural de importanta universala,
a carui valoare a fost recunoscuta atat de cercetatori,
cat si de toti vizitatorii care i-au trecut pragul.
Manastirea Putna a fost ctitorita de Stefan de Mare intre anii 1466-1469. Pensiunea ISIDORA se afla la 200 de metri de Manastire.
Potrivit unei vechi traditii folclorice, dupa fiecare batalie castigata, Stefan cel Mare ar fi inaltat cate o biserica. Dupa cucerirea cetatii Chilia, in ianuarie 1465, Stefan cel Mare a cerut mitropolitului, episcopilor si tuturor preotilor "sa multumeasca lui Dumnezeu pentru ce i-a fost daruit lui", astfel ca la 10 iulie 1466, Stefan cel Mare a inceput zidirea manastirii Putna cu hramul Sf. Fecioare Maria.
Prin elementele arhitectonice, prin decoratiile sale interioare si exterioare, Manastirea Putna devine asa-numitul prototip al stilului moldovenesc in arhitectura ecleziastica medievala, care s-a impus prin functionalitatea, solutiile si proportiile sale, dar si prin aureola sa de necropola a celui mai glorios voievod moldovean din istoria acestei tari. Stilul moldovenesc integreaza unitar elemente bizantine, gotice si renascentiste, intr-o viziune specifica spiritualitatii romanesti.
Manastirea a fost mistuita de flacari de cateva ori de-a lungul timpului, insa de fiecare data a fost reconstruita respectand planurile originale. Cu toate transformarile aduse, manastirea isi pastreaza neschimbat aspectul de cetate, caracteristic marilor asezaminte manastiresti moldovenesti.
“Ştefan Vodă, domn cel mare, seaman pe lume nu are, decât numai mândrul Soare” – Papa Sixtus al IV-lea.
Mormantul lui Stefan cel Mare
“Iară prea Ştefan Vodă l-au îngropat ţara cu multă jale şi plângere în mănăstire la Putna, care era zidită de dânsul, jale era, că plângea toţi ca pe un părinte al său...” (Grigore Ureche)
In incinta manastirii se afla mormantul lui Stefan al III-lea, supranumit Stefan cel Mare, Domnitor al Moldovei intre 1457-1504, unul dintre cei mai priceputi conducatori de osti, aparator de tara, genial om politic, diplomat, organizator si ctitor de cultura romaneasca. Frunze de stejar, tulpine indoite ce alcatuiesc patru medalioane in forma de inima si capul de bour decoreaza lespedea funerara depusa intr-o nisa din incaperea mormintelor.
In incinta manastirii mai sunt inmormintate ultima sotie a domitorului, Maria Voichita, cea de-a doua sotie, Maria de Mangop precum si cei doi fii ai lui Stefan cel Mare, Petru si Bogdan. La Manastirea Putna se afla cea mai importanta colectie de acoperaminte de morminte din tara noastra, faima lor datorandu-se atat mormintelor pentru care sunt destinate, cat si maiestriei artistice exceptionale cu care au fost lucrate, unele dintre ele adevarate capodopere ale broderiei universale.
Muzeul manastirii - Manastirea de calugari adaposteste din 1976 un muzeu si o biblioteca. Aici se pastreaza o insemnata colectie de arta medievala, constand in broderii, manuscrise, miniaturi, argintarii, icoane, sculpturi in lemn si piatra, si chiar si mormintele voievodale. In colectia de icoane a manastirii Putna se regaseste Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, facatoare de minuni, datata in secolul al XV-lea.
Sabia lui Stefan cel Mare - muzeul este lacasul vestitei reproduceri a Sabiei lui Stefan cel Mare, obiect de patrimoniu donat de statul turc autoritatilor romane in anul 2004, cu prilejul implinirii a 500 de ani de la trecerea la cele vesnice a marelui domnitor al Moldovei. Copia sabiei lui Stefan cel Mare, ea insasi o opera de arta, a fost donata Putnei de catre Guvernul Romaniei cu prilejul manifestarilor ce au avut loc la Manastirea Putna la 1 iulie 2004.
Spada lui Stefan cel Mare a fost luata din Suceava in 1538 de catre sultanul Soliman Magnificul, in timpul domniei lui Petru Rares.
Moaste Sfinte - In altarul bisericii sunt pastrate cu multă evlavie particele din moastele sfintilor trei ierarhi (Vasile, Grigore, Ioan), Sfanta Ana - mama Maicii Domnului, Sfantul Ierarh Alexandru, Sfantul Ierarh Nectarie, Sfantul Ierarh Vavila, Sfantul Mare Mucenic Pantelimon, Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, Sfantul Mucenic Rafael, Sfantul Mucenic Ghedeon, Sfantul Serafim de Sarov si degetul aratator al Sfantului Daniil Sihastru, iar in pronaos - craniul Sfantului Ierarh Ghenadie asezat intr-o frumoasa racla sculptata.
Dealul Crucii – incepe la 100 de metri in spatele pensiunii ISIDORA.
Legenda spune ca de pe culmea acestui deal Marele Stefan a tras cu arcul pentru a stabili locatia Manastirii Putna. Astazi, in varful dealului se ridica o cruce care veheaza deasupra comunei Putna, inalta de 28 de metri, luminata noaptea. La poalele dealului se afla o alta cruce, mai mica, de unde a tras cu arcul ostasul lui Stefan, Sion. Legenda spune ca domnitorul a poruncit uciderea acestuia, intrucat sageata sa a intrecut-o pe cea a domnitorului; sau poate pentru ca a fost considerat demn de jertfa pentru viitoarea ctitorie. Turistul poate face o drumetie pe acest deal din apropiere, marcat de arbusti pitici formand numele de STEFAN.
Chilia lui Daniil Sihastru – aflata la 1,5 km distanta de pensiunea ISIDORA, adevarata opera de arta sapata in piatra cu propriile maini, a fost adapostul calugarului Daniil timp de 20 de ani. El reprezintă prototipul sihastrului desavarsit, interiorizat, ajuns la masura contemplatiei, unit tainic cu Hristos prin asceza, prin rugaciune si prin harul Duhului Sfant.
Daniil Sihastru a fost sfetnicul de taina al domnitorului Stefan cel Mare, indemnandu-l sa lupte in fruntea ostenilor pentru apararea tarii de pericolul paganilor, pentru apararea dreptei credinte. Este inmormântat in pronaosul bisericii Voronet, in semn de respect pentru invataturile pe care i le-a dat marelui voievod al Moldovei, adevarat aparator al crestinatatii.
Schitul de Calugari Sihastria (Ruinele Sihastriei Putna) – aflat la 6 km de comuna Putna, pe un drum de tara, acest lacas de cult, datand din 1758, a capatat in ultimii ani dimensiuni impresionabile, fiind un vestit loc de pelerinaj pentru credinciosi.
Biserica de Lemn Dragos Voda – aflata in incinta cimitirului comunei, la 300 de metri de manastirea Putna, la drumul principal, este considerata printre cele mai vechi biserici de lemn din tara. Aceasta bisericuta de lemn este cu mult anterioara manastirii ridicate de Stefan cel Mare la Putna; planul ei initial, in forma de nava dreptunghiulara, cu extremitatile est-vest poligonale, a fost reconstituit cu fidelitate, pastrand specificul bisericilor moldovenesti din a doua jumatate a secolului al XIV-lea si prima jumatate a celui de-al XV-lea.